Găsiți locuri de muncă în străinătate!

Alexandru Nițu are 25 de ani, a terminat o facultate, are diplomă de inginer horticultor, dar ca mulți alţi tineri din România, nu a reuşit să îşi găsească un loc de muncă potrivit pregătirii sale. A lucrat o vreme la un call-center, dar muncea aproape zilnic 12 ore. A văzut o ofertă de muncă în Olanda și a ales să plece ca să lucreze ca muncitor necalificat într-o fabrică de conserve, dar cu un salariu dublu față de cel din România. Știe că în Olanda ”nu sunt câinii cu covrigi în coadă”, dar a găsit acolo un loc în care ”oamenii nu sunt supăraţi pe stradă”.

„Eu lucram în back-office. După 200 de clienţi pe zi la call-center, înnebuneşti. Banii erau buni, dar nu rezistai. Aşa că am decis să plec. Mereu mi-am dorit să ajung în Amsterdam, aveam şi nişte prieteni aici, aşa că am riscat. Acum, am maşină de la firmă, pentru că eu fac naveta zilnic şi mi-au dat ca să pot ajunge”, povesteşte Alexandru.

Tânărul a decis să renunţe la statutul de inginer horticultor, o specializare care în România nu îi aducea niciun beneficiu, şi a ales să lucreze ca muncitor necalificat în Olanda, la o fabrică de conserve. Are un salariu dublu, munceşte jumătate faţă de cât trudea în ţară şi, mai presus de toate, lumea îi apreciază dedicarea şi îl laudă pentru efortul pe care îl depune în fiecare zi.

„Nici în ţară nu câştigam rău. Ajungeam şi la 900 de euro pe lună, dar pentru banii ăştia eu făceam tură dublă aproape în fiecare zi, mai lucram şi sâmbăta şi duminica. Nici aici nu sunt câinii cu covrigi în coadă. Oamenii să nu vină dacă ei cred asta. Eu am schimbat într-o singură lună 7 colegi. Nu au rezistat. Au crezut că pot sta degeaba, dar când au văzut cum se munceşte, au renunţat. Dacă nu îţi place munca, mai bine stai acasă”, este de părere tânărul de 23 de ani din Craiova, care a ales calea străinătăţii şi a muncii necalificate, lăsând deocamdată la sertar diploma de la facultatea pe care a absolvit-o în ţară.

Ziua de lucru începe pentru Alexandru la ora 08:00, când ajunge la fabrica de conserve. Până acolo merge cu mașina pe care angajatorul i-a pus-o la dispoziție. Tânărul pune conservele pe bandă, iar acestea sunt umplute automat. Timp de opt ore, aceasta este munca lui. Este plătit la oră, așa că uneori alege să muncească suplimentar, ca să câștige mai mult. Dar este iniţiativa lui, iar pentru asta patronul îl plăteşte în plus. Şi astfel se explică, probabil, de ce nivelul de stres al celor care trăiesc în ţara lalelelor este extrem de scăzut.

”Dacă nu ştii engleza, nu îţi place munca şi nu ai permis de conducere, mai bine stai acasă. Altfel, e mult mai bine aici. Şi dacă ştii să conduci un stivuitor, atunci chiar ai mari şanse. În Olanda, atmosfera e total diferită. Eu nu am văzut oameni supăraţi pe stradă. Pe niciunul. Olandezii nu au nicio grijă, trăiesc o sută de ani.”, spune, râzând, Alexandru.

Tânărul inginer horticultor a ajuns în Olanda prin intermediul agenției de recrutare Qbis România. A văzut oferta pe internet, a mers la interviu și în mai puţin de şapte zile a plecat la lucru.

”Majoritatea celor care vin la noi sunt tineri, sub 30 de ani. Mai bine de un sfert dintre românii care caută un loc de muncă în Olanda au studii superioare. Însă noi oferim locuri de muncă unde nu e nevoie de facultate. Cu toate acestea, siguranţa financiară oferită de munca în Olanda îi face pe mulţi să ignore că au învăţat mulţi ani şi au dat examene grele ”, spune Alexandra Voinea, reprezentantul agenției de recrutare.

Peste patru milioane de români au plecat la muncă în străinătate, conform unei statistici prezentate de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer. Aceştia mai vin acasă doar de sărbători. Mulţi şi-au făcut acolo o casă, şi-au întemeiat o familie şi chiar îşi ajută prietenii sau rudele să emigreze, să îşi creeze o viaţă mai bună şi mai liniştită, departe de plaiurile mioritice.

”Noi am intermediat până acum mii de locuri de muncă. Vin la noi români din toate colţurile ţării. În principal, le găsim locuri de muncă în Logistică, Producţie şi Agricultură”, spune reprezentantul agenției de recrutare

Exodul tinerilor bine pregătiţi, cu putere de muncă, are un impact major asupra economiei României, pentru că investitorii, atunci când analizează unde să deschidă următoarea fabrică sau următorul birou, acordă o foarte mare atenţie nivelului de pregătire al potenţialilor angajaţi. În momentul în care constată că România are tot mai puţini specialişti şi forţa de muncă este în scădere, devin reticenţi.